În urmă cu peste 150 de ani, în Anglia fluturii din specia Biston betularia aveau corpul și aripile de culoare deschisă, deci puteau să se camufleze pe trunchiul arborilor, acoperiți de licheni albi‑cenușii. Prin mutații genetice, apăreau și fluturi de culoare închisă, cu șanse mici de a supraviețui și de a avea urmași, căci erau ușor descoperiți de păsări.
Poluarea datorată industrializării a determinat înnegrirea cu funingine a cojii copacilor, iar fluturi închiși la culoare au câștigat un avantaj adaptiv. Ca urmare a selecției naturale, majoritatea fluturilor acestei specii a devenit de culoare închisă.
Evoluția biologică este rezultatul unui sistem natural de control în care partea controlată este specia, iar cea care efectuează controlul, prin intermediul mutațiilor favorabile reținute selectiv, este ecosistemul. Se realizează astfel adaptarea speciilor la variația condițiilor mediului natural.
La rândul lor, prin schimbul permanent de substanțe și energie, indivizii diverselor specii determină schimbări ale ecosistemelor.
Pentru că mediul natural nu ne mai pune probleme de adaptare, evoluția noastră ca specie este practic încheiată. În schimb, am devenit foarte adaptabili la modificările noului mediu în care trăim, și anume mediul social al relațiilor interumane. Evoluția noastră continuă dar ea este legată de tehnologie și de cultură.
În lumea de azi, Termene și Condiții (Terms of Service) sunt atașate fiecărui site de pe Internet, contract de telefonie mobilă, abonament la televiziune prin cablu sau contract pentru eliberarea unui card de credit. Acolo se prevede că datele noastre personale vor fi preluate și folosite în moduri de neimaginat – inclusiv unele la care am obiecta, dacă am înțelege contractul pe care‑l semnăm.
Acceptăm astfel de prevederi abstracte când avem nevoie de resurse pe care le controlează organizații puternice, de exemplu când împrumutăm o sumă de bani de la o bancă.
Atunci când se modifică cursul de schimb valutar, aflăm că am fost de acord ca banca să modifice de una singură dobânda, funcție de niște indicatori financiari care nu au niciun înțeles pentru noi. Din păcate e prea târziu. Până la achitarea creditului, relațiile noastre cu banca sunt cele stabilite prin contractul elaborat de experții în drept comercial ai băncii, fără a le negocia cu noi.
Știm cu toții că Google ne cunoaște datele strict personale: numele, adresa de e‑mail, numărul de telefon, detalii privind card‑ul de credit, deoarece le oferim singuri din nevoia de a căuta pe web informațiile care ne interesează și de a face cumpărături online.
Pe măsură ce folosim alte servicii, cum sunt Google Maps, Google Contacts, Google Photos, Google Translate sau Gmail, compania Google află și arhivează tot mai multe informații despre activitățile, mesajele și prietenii noștri, locul în care ne aflăm sau unde intenționăm să mergem și în final despre stilul nostru de viață. Dar asta nu o știm pentru că, bineînțeles, nu citim Termenele și Condițiile înainte de a ne crea un cont Google. Și asta nu e totul.
Google a hotărât să combine datele noastre personale cu informațiile obținute pe durata când folosim unul sau altul din zecile de servicii Google, utilizând sisteme de inteligență artificială care analizează conținutul distribuit de noi pe net.
Important este că aceste informații sunt folosite de Google în „scopuri nobile”: „pentru a oferi, a administra, a proteja și a îmbunătăți serviciile”!. Fără să ne ceară vreun ban! Trebuie să recunoașteți că toate acestea ne sugerează profilul unei organizații caritabile care asigură, în mod gratuit, suport online la nivel mondial.
Dacă am fi ajuns să citim că informațiile colectate despre noi sunt distribuie de Google către „parteneri de afaceri, companii, organizații guvernamentale și agenții de publicitate” am fi înțeles că situația este cu totul alta.
Nu suntem fericiții beneficiari ai unor acțiuni caritabile, ci reprezentăm marfa valoroasă pe care compania Google o vinde, prin „serviciile de publicitate Google”, firmelor comerciale în scopul creșterii vânzărilor acestora. Iar plata către Google se face la bucată, pentru fiecare dublu click prin care deschidem o reclamă afișată în timp ce navigăm pe net.
Google reprezintă un exemplu tipic de control în masă al comportamentului online a sute de milioane de utilizatori din întreaga lume, prin manipularea mediul online. Și asta foarte simplu, folosind Terme și condiții pe care le stabilește și le modifică după cum îi convine.
Compania își ascunde interesele strict comerciale și dă de înțeles că acționează în beneficiul utilizatorilor, oferind gratuit un motor de căutare și zeci de alte aplicații. Este exploatat astfel mecanismul psihologic al reciprocității: ne simțim obligați să întoarcem favorurile primite.
Iar declarația „Colectăm informații pentru a oferi servicii mai bune tuturor utilizatorilor noștri” trebuie citită invers: oferim mici servicii utilizatorilor noștri pentru a colecta gratuit informații despre ei pe care să le vindem în scopuri publicitare.
Google ne descoperă propriile slăbiciuni psihologice pe care le divulgă apoi clienților săi corporatiști pentru ca aceștia să ne țintească cu reclame cu impact garantat. Am ieși mult mai ieftin dacă am plăti un abonament pentru un motor de căutare fără publicitate (presupunând că ar exista unul), prin comparație cu ce cheltuim, sub presiunea anunțurilor personalizate ale Google, pentru produse de care nu avem prea mare nevoie.
Episodul precedent prezintă metodele folosite de media online ca să ne inducă în mod disimulat dorințe de consum.
Episodul următor descrie mecanismul de dezinformare media folosit pentru manipularea opiniei publice internaționale.