Mani.6 Cum și ce trebuie să gândim

Cambridge Analytica, o companie deținută de miliardarul Robert Mercer, condusă la acel moment de Steve Bannon, a folosit informații personale luate fără autorizație, la începutul anului 2014, pentru a construi un sistem care putea stabili profilul psihologic al alegătorilor individuali din SUA, pentru ai viza cu anunțuri politice personalizate. Datele au fost colectate printr‑o aplicație Facebook numită „viața ta digitală” (thisis­your­digitallife).

 

Prin in­termediul companiei Glo­bal Science Research (GSR), în co­la­borare cu Cambridge Analytica, sute de mii de utilizatori au fost plătiți pentru a completa un test de personalitate și au fost de acord să li se colecteze datele personale pentru uz academic.

Cu toate acestea, aplicația a colectat și datele personale ale prietenilor lor de pe Facebook, ceea ce a dus la acumularea unei baze de date de zeci de milioane de oameni.

 

Cambridge Analytica a cheltuit aproape 1 milion de dolari pentru colectarea datelor, generând peste 50 de milioa­ne de profiluri de personalitate care puteau fi corelate cu listele electorale. Apoi a folosit rezultatele testului și datele de pe Facebook pentru a construi un algoritm ce putea analiza profilurile individuale și determina trăsăturile de personalitate legate de comportamentul la vot.

Algoritmul și baza de date au format împreună un puternic instrument politic, care a permis o campanie de identificare a ale­gătorilor nedeciși și de creare a unor mesaje elec­torale susceptibile să re­zo­neze cu aceștia. La acel moment, peste 50 de milioane de profiluri reprezentau aproximativ o tre­ime din utilizatorii activi ai Facebook din America de Nord și aproape un sfert din potențialii alegători din SUA.

 

Metadatele (în engleză Big Data) reprezintă datele noastre personale cuplate cu „urmele digitale” ale acțiunilor noastre online atunci când tastăm un cuvânt cheie pe Google, facem cumpărături pe net, folosim mobilul pentru a afla direcția către o anumită locație sau dăm un „like” pe Face­book. Toate acestea sunt înregistrate, stocate și, în final, analizate de instituțiile și organizațiile care au interesul să ne influențeze comportamentul.

Și nu oricum, ci în mod țintit, cu mesaje comerciale, electorale sau publice de nerefuzat, căci sunt „mulate” pe profilul psihologic al fiecăruia dintre noi.

 

Astfel ne este manipulat felul în care înțelegem realitatea de către o minoritate care deține puterea economică și politică și controlează media digitale, prin informațiile, mai mult sau mai puțin adevărate, dar niciodată exacte, pe care le primim despre această realitate.

Iar gândirea care ne este indusă, prin aceste mesaje calibrate în funcție de profilul nostru psihologic, ne determină în final comportamentul comercial sau electoral.

 

Compania de analiză a metadatelor Cambridge Analytica a fost înființată în anul 2013, cu un scop precis, dar bineînțeles nedeclarat: cel de sprijinire mediatică digitală a campaniei republicane pentru alegerile prezidențiale americane din 2016.

Banii au fost aduși de miliardarul american Robert Mer­cer, proprietar al fondului speculativ Renaissance Technologies și cel mai mare donator individual pentru campania lui Donald Trump. El deținea 90% din capitalul social al Cambridge Analytica și a impus, în calitate de vicepreședinte al proaspăt înființatei firme, pe omul său de încredere Steve Bannon.

 

Acesta din urmă a fost, printre altele, ofițer în marina militară a SUA, consilier de investiții bancare al Goldman Sachs și director al publicației online conservatoare Breitbart News.

Compania britanică Strategic Communication Labo­ra­tories (SCL) Group a venit în afacere cu experiență de 20 de ani în managementul alegerilor și în operațiuni de influ­ențare și comunicare media, câștigată inițial în promovarea vânzărilor și mai apoi în domeniul politic și în cel al apărării.

SCL Group deținea restul de 10% din capitalul social, iar di­rectorul său general Alexander Nix a devenit președinte-direc­tor general al Cambridge Analytica.

După ce a fost investit ca președinte al SUA, Trump l‑a numit pe Steve Bannon, ex‑vicepreședinte al Cambridge Analytica, în funcția de consilier șef la Casa Albă.

 

Iar expertiza pe care a dobândit‑o Cambridge Analytica în influențarea digitală a alegerilor prin utilizarea Google, Twit­ter, Facebook și YouTube s‑a dovedit utilă și pentru tabăra Părăsește UE”, la referendumul privind Brexit‑ul.

 

După învestire, politicienii își achită întotdeauna datoriile față de sponsori, mai ales când vizează și un al doilea mandat. Față de Steve Bannon, cel care a condus campania electo­rală online de la timona Cambridge Analytica, recompensa a so­sit imediat prin postul de consilier șef. Pentru Robert Mer­cer, cel care a venit cu banii în afacere, recompensa va urma o cale bătătorită, chiar dacă nu la fel de rapidă, prin scutiri de taxe, impozite diminuate sau contracte avantajoase pe bani publici.

 

Episodul precedent prezintă mecanismul de dezinformare media utilizat pentru influențarea opiniei publice internaționale.

 

Episodul următor descrie modul în marketingul comercial este folosit pentru manipularea consumatorilor.

2 thoughts on “Mani.6 Cum și ce trebuie să gândim”

  1. Cum și de către cine a fost devoalat tot acest mecanism? Sunt deci și entități care cercetează aceste lucruri, dar post factum. Este un hățiș pervers de manipulări. Să plecăm în pădure, pe munte și pe coclauri ca să evadăm, noi oamenii fără putere, dar informați!

  2. Prima parte a postării, redată cu „font italic”, este un citat extras dintr-un articol publicat în „The Guardian”, un ziar britanic de investigații jurnalistice, foarte bine documentate.
    Ceea ce este redat în continuare cu „font normal” reprezintă comentarii personale.
    Vestea bună este că un om informat face cât doi și unde-s doi puterea crește!

Adaugă un Comentariu

Răspund la fiecare comentariu cât de repede pot.
Adresa ta de email nu va fi publicată.
Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *