În urmă cu 1,8 milioane de ani au apărut cel mai vechi reprezentant al genului Homo – Homo habilis și cele mai vechi tipuri de unelte de piatră, create de om.
- Acest moment este semnificativ dacă avem în vedere revenirea acum 1,8 milioane de ani a câmpului magnetic terestru la polaritate normală, după mai multe schimbări de polaritate.
- Trecerea de la polaritatea inversă la cea normală a câmpului magnetic a durat mai bine de 200.000 de ani.
- În perioada schimbării polarității intensitatea câmpului magnetic terestru scade cu 20% iar apoi crește treptat la valoarea inițială.
Câmpul magnetic terestru reprezintă un „scut” de apărare a organismelor vii împotriva radiației cosmice intense. Într-o perioadă cu câmp magnetic scăzut expunerea Pământului la radiații este mărită, ceea ce duce la înmulțirea mutațiilor biologice, producându-se în felul acesta „salturi” mari în procesul evoluției.
În aceste condiții este de înțeles că pot fi puse cel puțin două întrebări în legătură cu viitorul omenirii, ca specie biologică.
Prima întrebare: care este probabilitatea ca specia umană să se despartă în mai multe specii?
Iar răspunsul e clar: Nu există asemenea probabilitate.
- Oamenii ocupă toate nișele ecologice, din zonele arctice până la ecuator, pe care nici un alt mamifer nu le-a putut ocupa. În plus, nu există izolare geografică absolută între populațiile umane de pe planetă.
- În ultimii 100.000 de ani, oriunde s-au dezvoltat rase umane izolate temporar ele s-au împerecheat cu alte rase, imediat ce contactul s-a restabilit. Astăzi există prea multe contacte între toate populațiile umane pentru ca o izolare artificială, oricât de eficientă ar fi ea, să poată duce la o nouă specie.
A doua întrebare: ar putea specia umană din prezent să se transforme, în întregul ei, într-o specie nouă „mai bună”? Ar putea omul să devină supraom?
Nici în această privință Nu există vreo șansă naturală.
- Evident condițiile moderne sunt foarte diferite de cele din vremurile în care unele populații de Homo erectus s-au dezvoltat în Homo sapiens.
- În acele vremuri, specia noastră era alcătuită din grupuri mici în care exista o puternică selecție naturală internă ce favoriza acele caracteristici individuale care au condus la Homo sapiens. În plus, ca la cele mai multe animale sociale, a existat și o puternică selecție a grupurilor umane mai bine adaptate la mediu.
- Oamenii moderni, în schimb, formează o societate de masă și nu există o selecție naturală care ar permite apariția unei specii umane superioare.
- Este adevărat că unii cercetători se tem că o deteriorare a speciei noastre este inevitabilă în actuala societate de masă în care genele se uniformizează. Deteriorarea genetică nu este însă un pericol imediat, având în vedere marea variabilitate a fondului de gene uman.
Pe de altă parte, utilizând noile tehnologii de editare genetică a ADN-ului am putea crea într-un viitor apropiat indivizi super-inteligenți sau care vor avea abilități fizice extraordinare. Dar riscurile asociate acestor tehnici genetice folosite pe scară largă pe subiecți umani sunt enorme.
Studiile arată că multe modificări nedorite ale structurii ADN apar în zone diferite față de cele unde s-a operat editarea genetică. Ca urmare există pericolul incalculabil să apară mutații fatale care pot afecta fondul genetic al speciei umane și deci supraviețuirea acesteia.
Probleme multe pentru omenire, omenire care se poate observa ca are tendinta de a se tampi la propriu si la figurat. Ca este o dorinta a cuiva sau, aceasta tendinta ar trebui sa ne ingrijoreze. Sa speram ca in perioada urmatoare vor apare schimbari din acest punct de vedere.
Ceea ce este totusi ingrijorator este inmultirea numarului de oameni care traiesc pe suprafata pamantului, care nu poate oferi insa mai multe resurse de orice fel decat sunt. Pe de alta parte Pamantul va inceta sa existe la un moment dat. Chiar daca asta se va intampla peste un timp foarte indelungat, au existat, exista si vor exista oameni care se gandesc la modul de supravietuire a rasei umane (si sunt convins ca nu numai) intr-un alt loc/alte locuri din universul mai apropiat sau mai indepartat. Pentru locurile din apropiere problemele pe care le-ar putea intampina oamenii in 4xodul lor exista, dar sunt mai reduse. Ce se intampla daca exodul dureaza mai multi ani decat speranta de viata a omului?
Si aceasta posibilitate a interesat si intereseaza pe unii, pentru ca nu este foarte simplu. Omul pe Pamant este supus unor conditii la care este adaptat. In afara Pamantului conditiile sunt mult diferite. Pana si lipsa gravitatiei il afecteaza pe om. Nu vorbim de aerul necesar sau existenta radiatiilor cosmice. In acest context, omul in formatul actual nu ar putea sa stea mult timp in afara Pamantului.
Acum multi ani pe Discovery a fost prezentat un serial, in care se discuta despre cum ar trebui sa arate omul in lipsa gravitatiei, a radiatiilor, in prezenta robotilor care fac aproape totul. Iar schimbarile necesare nu ar putea fi facute fara intervetia in ADN-ul uman. Daca mai avem in vedere ca exodul se va putea face in sute sau mii de ani (o calatorie !) apar multe alte aspecte, care pe omul actual nu il intereseaza.
Cred aceasta tampirea in masa care se observa cu ochiul liber este un obiectiv pe termen lung al elitei economice pentru a facilita control multimilor. Incepe din scoala care produce programat analfabeti functional si continua apoi cu „educatia” facuta adultilor de catre televiziune si Internet.
Ceea ce este la fel de ingrijorator este ca penuria de resurse naturale, energetice si alimentare devine si ea realitate pe masura ce consumul lor continua sa creasca iar diversele propuneri tehnologice prezentate ca salvatoare sunt deocamdata simple basme.
Iar solutia finala nu cred ca este un exod in masa al oamenilor pe alte planete pentru ca atat tehnologic cat si sociologic este foarte greu de pus in practica.
Sunt poate prea optimist dar ma gandesc ca odata ce vom trai haosul de dupa criza tuturor crizelor care nu este prea departe omenirea se va redresa. Caci societatea umana in ansamblu este totusi un sistem adaptiv complex capabil sa inventeze, sa testeze practic, sa selecteze si sa adopte rapid seturi de raspunsuri adecvate pentru fiecare situatie concreta in parte.