Multă vreme „distanțarea socială” dintre familie și societate a fost foarte redusă. Chiar și astăzi, în comunitățile țărănești și religioase relațiile dintre oameni sunt asimilabile celor familiale.
Dacă în trecut exercita o influență puternică asupra micilor comunități umane, în prezent familia este cea care trebuie să se adapteze la schimbările produse în cadrul societății de masă.
- Un argument în acest sens este felul în care familia este afectată de schimbarea condițiilor economice. De exemplu, atunci când economia este în criză scade numărul de nașteri iar căsătoriile sunt amânate, tinerii întemeind o familie la vârste înaintate.
- Familia se adaptează de asemenea și la multe schimbări din domeniul politicului cum este cazul legislației privind ajutorul pentru creșterea copiilor, impozitarea veniturilor sau sistemul de asigurări de sănătate.
Din păcate, societatea în care trăim nu se preocupă de protecția familiei ca formă de conviețuire umană așa cum este ea în mod natural. În schimb este obsedată de eficiența pe care familia o poate aduce în viața economică.
Rezultatul vizibil cu ochiul liber al acestor tendințe și politici pe termen lung este familia instabilă contemporană.
- Familia ca model de conviețuire bazat pe colaborare și întrajutorare este reconsiderată ca fiind un mediu conflictual, în care soții concurează între ei pentru autonomie, autoritate și privilegii.
- Promovarea individualismul conduce la eliberarea de responsabilitățile de tip familial care sunt înlocuite de o multitudine de stiluri de viață experimentate în cadrul unor cupluri efemere, fără a se finaliza prin întemeierea unei familii.
- Vârsta tânără este supra-apreciată, în societatea contemporană, fiind considerată superioară vârstei înaintate. care este prin urmare devalorizată. Se ia în calcul doar adaptabilitatea mai mare a tinerilor la tehnologia modernă, fără a acorda importanță experienței profesionale și de viața a celor mai în vârstă.
- Procesul accelerat de urbanizare și creșterea mobilității economice a indivizilor determină răspândirea uniunilor consensuale și a familiilor monoparentale.
- Legalizarea căsătoriilor homosexuale și permisiunea adopției unor copii de aceste cupluri devalorizează și mai mult familia tradițională.
- Viața dezorganizată de familie conduce la educația haotică care le este oferită copiilor. Aceștia nu sunt orientați nici spre preluarea tradițiilor – ca în familia patriarhală mixtă, nici pentru o activitate independentă – ca în cazul familiei autonome. Tânărul nepregătit pentru viața de adult este incapabil de orientare în jungla economică și politică și devine „prada” corporațiilor și guvernelor.
Realitatea este că se urmărește în mod programat redefinirea familiei ca structură slabă, incapabilă de adaptare la dinamica societății moderne și care nu mai reprezintă soluția naturală de conviețuire, verificată timp de milenii.
Iar scopul final este controlul social în masă căci este mult mai ușor să manevrezi consumatori și votanți atomizați, prizonieri ai unor relații pasagere și lipsiți astfel de protecția și sprijinul material și emoțional al unor familii închegate.
Vestea bună este că, spre deosebire de stilul de viață occidental, modelul românesc de conviețuire conservă încă preferința pentru gospodăriile de tip familial, căsătorite cu copii.
Cei mai mulți tineri se angajează la scurt timp după terminarea studiilor, în 1-2 ani părăsesc casa părintească, după încă 2-3 ani de viață independentă se căsătoresc și în aproximativ 2 ani au un copil.
Familia a fost si va fi forma de convietuire umana care i-a asigurat si va asigura supravietuirea speciei,asta ca necesitate obiectiva care a probat in timp,avand capacitatea de adaptare specifica la timpul prezent.Acest lucru pare prea optimist pentru azi,dar sa nu uitam ca momentan adaptabilitatea este un termen valabil pentru toti si toate acum,fara exceptii ceea ce ne obliga sa distingem cu mare atentie realitatea din jur.
Cand vorbim despre familie ar trebui sa stim ca ea presupune pe langa simtire si obligatii dupa regulile existentiale obligatorii totul pornind de la educatie.avand la baza componenta intima despre lume si viata.
Din păcate căsătoria între persoane de același sex și libertatea ca aceștia să facă adopții încearcă să nege chiar acest rol pe care doar familia tradițională îl deține – supraviețuirea noastră ca specie.
Pe de altă parte, când vorbim de obligații în cadrul familiei din zilele noastre acestea se referă la părinți pe când drepturile sunt „alocate” copiilor.
Greu de tras o concluzie generală.
Dar este evident faptul că familia tradițională este în cădere liberă, chiar și la noi.
Iar politica socială accentuează această tendință. Procentele variază de la o zonă culturală la alta.
Speranța ne vine până la urmă de peste Ocean, acolo unde americanii au întors în sfârșit spatele politicii de gen care sapă la temelia familiei.
În plus avem în vecini exemplul Ungariei, care dovedește că se poate și în Europa.
Buna ziua ! De remarcat ultima parte cu vestea buna privind stilul de viata la noi, care este mai traditionalist . Preferinta de convietuire in gospodăriile de tip familial, casatorite si cu copii este traditional la romani si este f. bine ! Sa ne traiasca nepotii sanatosi alaturii de intreaga familie !
Cred că acest „noroc” se datorează faptului că noi am intrat printre ultimii în Uniunea Europeană.
Și sper ca această atitudine față de căsătorie a tinerilor din România să se mențină sau chiar să se accentueze în viitor.