În lumea antică, orașele erau de mici dimensiuni și aveau puțini locuitori. Babilonul, de exemplu, unul dintre cele mai mari orașe antice din Orientul Mijlociu, se întindea pe circa un hectar și populația sa nu depășea 20.000 locuitori. Iar la apogeul său, Roma cu cei aproape 300.000 locuitori era cel mai mare oraș din antichitate.
După prăbușirea imperiului roman orașele decad, populația se grupează în așezări rurale care produceau toate cele necesare traiului iar comerțul se reduce până aproape de dispariție. Abia în ultima parte a Evului Mediu, așezările rurale dispuse pe drumurile comerciale deveni târguri cu câteva mii de locuitori, care se transformă treptat în așezări urbane protejate cu ziduri de apărare.
Creșterea exponențială a populației orășenești, denumită urbanizare este declanșată de dezvoltarea capitalistă a producției de mărfuri combinată cu exodul către orașe al țăranilor, care nu mai erau legați de pământ, apărând astfel marile centre industriale, comerciale și bancare.
Pentru ca în zilele noastre două sau mai multe orașe puternic dezvoltate să se extindă de-a lungul căilor de comunicație dintre ele, să asimileze alte localități mai mici și să formeze un complex urban gigantic numit megalopolis în care trăiesc mai multe zeci de milioane de oameni.
Un exemplu de megalopolis este complexul format din Los Angeles și San Francisco împreună cu orașele de pe coasta Californiei care le interconectează.
Inclusiv configurația și arhitectura orașelor moderne sunt o rezultantă a forțelor de piață dar si a deciziilor autorităților centrale și locale:
- băncile stabilesc dobânzile la creditele acordate, iar companiile private analizează avantajele unor amplasamente noi pentru birouri și spații de producție și iau decizii de locare și relocare a acestora
- investitorii imobiliari își diversifică oferta în funcție de modul în care evoluează preferințele și veniturile clienților și prețurile terenurilor de construcție
- în sfârșit, guvernul poate acorda sau nu facilități fiscale pentru sectorul de construcții în timp ce primăriile elaborează planuri de urbanism zonal și eliberează avize de construcție
În mediul urban artificial, spațiul construit se afla într-o continua restructurare:
- expansiunea suburbiilor datorită prețurilor scăzute a terenurilor a contribuit la decăderea zonelor centrele ale marilor orașelor (oameni înstăriți si centrele de afaceri tind să se îndepărteze de centrul orașului, pentru a profita de impozitele locale mai scăzute)
- apare astfel necesitatea costisitoare de extindere și reconfigurare a infrastructurii și rețelelor de transport suburban
- apare totodată reciclarea urbana – renovarea clădirilor vechi pentru a fi folosite în scopuri noi, dar fără a compensa tendința de degradare a centrelor orașelor
Creșterea ori declinul marilor orașe din lume sunt puternic influențate de extinderea la nivel mondial a schimburilor economice, comerciale și financiare:
- există orașe globale precum New York, Londra, Frankfurt, Tokio sau Beijing care sunt de fapt „piețe mondiale” pe care produsele financiare, materiile prime și serviciile sunt tranzacționate în moduri tot mai sofisticate
- există totodată orașe mari cum sunt Los Angeles, San Francisco sau Shanghai în care s-a concentrat cercetarea științifică pentru domeniile de vârf, ale tehnologiilor informației și telecomunicațiilor, ingineriei genetice, nanotehologiei
- sunt de asemenea orașe specializate în producția de masă la prețuri reduse a bunurilor economice proiectate în alte țări și care sunt puternic afectate de goana capitalurilor financiare după profituri cât mai mari
Toate aceste orașe integrate în „diviziunea internațională a muncii”, ca de altfel toate „mega orașele“, ridică probleme extraordinare din punct de vedere al asigurării resurselor, gestionării resturilor menajere, penuriei de locuințe, poluării și controlului delicvenței și violenței stradale (în fotografie: mega orașul Tokio, cu muntele Fuji în fundal).
Ca urmare, în timp ce populația metropolelor din statele industrializate rămâne constantă sau chiar scade, cea a orașelor mari din țările în curs de dezvoltare va continua să crească în ciuda condițiilor mizere din cartierele periferice în care trăiesc cei atrași de mirajul urban.